Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a lansat Campania națională de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S – produsele cosmetice și de îngrijire personală”.
Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar și aspectelor ce țin de etichetare, coroborate și cu unele lipsuri de natură legislativă. Această campanie de informare se adresează tuturor celor care sunt preocupați de propria sănătate. La fel ca în toate acțiunile sale, APC România își asumă misiunea să aducă la cunoștința consumatorilor informațiile necesare utilizării cosmeticelor și produselor de îngrijire personală. De asemenea, vom răspunde la întrebările consumatorilor, dar vom prezenta și alternative la cosmeticele și produsele de îngrijire personală realizate la nivel industrial.
În perioada 10 februarie – 15 februarie 2016 au fost achiziționate din marile structuri comerciale, farmacii și magazine naturiste 48 tipuri de vopsea pentru colorarea părului, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor și al corectitudinii informațiilor și mențiunilor.
Din punct de vedere al țării de origine a producătorului situația se prezintă astfel: Germania (21%), Italia (17%), Bulgaria (15%), România (13%), Polonia (8%), India (6%), Turcia (4%), China (2%), Iran (2%), Olanda (2%), Serbia (2%), SUA (2%), Franța (2%), Belgia (2%) și Grecia (2%).
Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl. conf. univ. dr. Costel Stanciu.
La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
1. Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
2. Analiza produselor din punct de vedere al termenului de valabilitate/data durabilității minimale.
1. Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
Analizând etichetele din punct de vedere al ingredientelor și mențiunilor, au reieșit următoarele:
· 77% dintre vopselele analizate au în compoziție dioxane;
· 75% dintre vopsele analizate au în compoziție amoniac;
· 69% dintre vopselele analizate au în compoziție para-fenilendiamină/p-fenilendiamină/1,4 benzendiamine;
· 65% dintre vopselele analizate au în compoziție parfumuri sintetice;
· 60% dintre vopselele analizate au în compoziție peroxid de hidrogen;
· 40% dintre vopsele analizate au în compoziție sodium laureth sulfat;
· 38% dintre vopsele analizate au în compoziție parabeni;
· 38% dintre vopselele analizate au în compoziție polietilen glicol;
· 34% dintre vopselele analizate au în compoziție disodium EDTA;
· 32% dintre vopselele analizate au în compoziție resorcinol;
· 15% dintre vopselele analizate au în compoziție sodium lauril sulfat.
Para-fenilendiamina este cel mai periculos ingredient din compoziția vopselelor de păr și îl regăsim în mai mult de jumătate dintre produsele de acest tip de pe piață, adică în 69% dintre acestea. Acesta poate fi regăsit și sub denumirea p-phenylenediamine sau 1,4 benzendiamine. Para-fenilendiamina pătrunde în firele de păr și foliculii acestora și afectează proteinele din piele, favorizând apariția reacțiilor alergice. Pielea poate deveni roșie, cu leziuni pline cu lichid, poate da senzație de arsură și mâncărime. Reacțiile alergice pot include și dificultăți în respirație, care pot deveni fatale. Efectele pe termen lung ale expunerii la această substanță chimică includ astm, limfom non-Hodgkins și lupus; acest ingredient este, de asemenea, posibil legat de cancerul de sân, uterin și vezica urinară. Din acest motiv atât în Uniunea Europeană, cât și în alte state extracomunitare (Canada, Japonia) folosirea sa în cosmetice este interzisă. Persoanele care au ales produse naturale, cum ar fi henna, pentru a evita produsele toxice, au constatat că acestea conțin atât henna cât și alte ingrediente periculoase precum para-fenilendiamina.
Amoniacul este un ingredient care se regăsește în 75% dintre produsele analizate și este iritant pentru piele, ochi și sistemul respirator. Acesta poate cauza astm și dificultăți în respirație.
Dioxane (ingrediente cu terminațiile myreth, oleth, laureth, ceteareth) (se regăseşte în 77% dintre produsele analizate) este un puternic perturbator hormonal şi alterează structura pielii permiţând pătrunderea chimicalelor în straturile profunde ale pielii.
Parfumurile sintetice (există în 65% dintre produsele analizate) pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin cantități mari de toxine și chimicale neafișate. Parfumul sintetic provoacă iritații ale pielii, dermatite, migrene, amețeli, tuse violentă, hiperpigmentare.
Persulfaţii (sulfaţii de sodiu, potasiu şi amoniu) sunt întâlniţi în vopseaua de păr şi decolorant, în concentraţii de până la 60%, deşi numai o compoziţie de 17,5% poate irita pielea. Aceştia cresc riscul de astm pentru că inhalarea acestor vapori poate afecta grav plămânii.
Peroxidul de hidrogen se regăsește în peste 60% dintre produsele analizate. Acest ingredient este cunoscut sub denumirea de apă oxigenată şi este folosit pentru decolorarea părului. Testele pe animale au demonstrat că apa oxigenată afectează sistemul respirator şi pe cel nervos. Mai mult, unele studii sugerează că apa oxigenată ar modifica structura ADN, iar asta poate cauza inclusiv cancer (de sânge, de sân sau vezică). Este coroziv, iar utilizarea peroxidului de hidrogen a fost chiar interzis în ţări precum Japonia şi Canada.
Propylen glycol (există în 57% dintre produsele analizate) este un emulsificator care are rolul de a absorbi apa și de a păstra umiditatea în cosmetice. Acesta poate cauza iritații la nivelul pielii și ochilor, iar produsele cosmetice ce conțin Propylen Glycol le sunt total contraindicate persoanelor cu alergii, eczeme, psoriazis sau alte boli ale pielii.
4-amino-2-hydroxytoluene se regăsește în 42% dintre produsele analizate și are rolul de a conferi culoare părului. Acest ingredient este un puternic alergen uman, potrivit Cosmetic Ingredient Review.
Sodium Laureth Sulfate (SLES) (există în 40% dintre produsele analizate) este un surfactant, o substanță sintetică ieftină (detergent) cu rol de spumant. Acesta poate cauza căderea părului, precum și iritații la nivelul pielii, ochilor și tractului respirator. SLES este periculos pentru că în procesul de producție se poate ușor contamina cu 1,4 dioxan și oxid de etilen, primul fiind pe lista de chimicale cancerigene a Agenției Internaționale de Studiu al Cancerului.
Parabenii sunt conservanți ce apar în vopselele de păr sub formă de „methyl-“, „ethyl-” și „propyl-paraben” și se regăsesc în 38 % dintre produsele analizate. Provoacă alergii și probleme respiratorii. Dereglează sistemul hormonal, producând un exces de estrogen, ceea ce poate duce la cancer de sân. În plus, studiile arată că methylparabenul aplicat pe piele reacționează cu razele UVB, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a pielii și la distrugerea ADN-ului.
Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) (există în 34% dintre produsele analizate) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor și produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatită de contact și probleme hormonale.
PEG (Polyethylene Glycol) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică. Polyethylene Glycol-ul există în 34% dintre produsele analizate și are rolul de a ajuta alte ingrediente să pătrundă mai ușor în piele, de a stimula absorbția. Această funcție a PEG este în special periculoasă atunci când produsul cosmetic conține și alte ingrediente dăunătoare, care pătrund astfel în piele mai ușor. Cu cât este mai mic numărul după literele PEG, cu atât mai mult stimulează absorbția în piele. Este sintetic și poate cauza reacții alergice toxice, acnee, dermatită de contact și este potențial cancerigen. În produsele analizate au fost identificate mai multe tipuri de PEG.
Toluenul se regăsește în 32% dintre produsele analizate. Acesta poate provoca iritații ale pielii și ale aparatului respirator, iar inhalat poate provoca amețeli și dureri de cap. Expunerile mărite pot duce la dermatite, deshidratare gravă, la malformații congenitale și avort spontan.
Resorcinolul se regăsește în 32% dintre produsele analizate. Este un ingredient foarte periculos fiind catalogat de către Uniunea Europeană ca fiind dăunător pentru organism şi este extrem de iritant pentru piele şi ochi. În cantităţi mari, prin inhalare sau prin ingerare, resorcina a fost legată de pierderile de sarcină și dereglările hormonale.
Paraffinum liquidum este un produs sintetic al petrolului procesat chimic care se regăsește în peste 27% dintre produsele analizate. Acest ingredient poate provoca probleme respiratorii, alergii și iritații ale pielii, afecțiuni neurologice, boli renale, pulmonare, cancer.
Ingrediente precum Cocamide DEA (Diethnolamină) (există în 21% dintre produsele analizate) și Lauramide MEA (Monoetanolamină) (există în 2% dintre produsele analizate) sunt substanţe chimice de origine petrolieră și sunt folosite pentru a obține un PH neutru. Acestea pot da iritații ale pielii și ochilor. De asemenea, pot da reacții în urma cărora să se formeze nitrozaminele recunoscute ca substanțe cancerigene.
Cocamidopropyl betaine (există în 17% dintre produsele analizate) este un agent de curățare care conține un produs din petrol. Acesta poate cauza alergii, iritații ale ochilor, pielii și plămânilor.
Methylisothiazolinone (există în 17% dintre produsele analizate) este un conservant periculos deoarece prezintă risc crescut de dezvoltare a alergiilor, iar studiile recente pe celule cerebrale ale mamiferelor arată că acest ingredient ar putea fi toxic pentru creier.
Methylchloroisothiazolinone (există în 17% dintre produsele analizate) este unul dintre cei mai folosiți conservanți în industria cosmetică și poate produce iritații la nivelul ochilor și tenului, dar poate cauza și boli pulmonare.
Sodium Lauryl Sulfate (SLS) (există în 15% dintre produsele analizate) este un surfactant ce produce spumă în contact cu apa. Expunerea prelungită la SLS este asociată cu dificultăți de respirație, depresie, diaree, iritații severe ale pielii și leziuni oculare. Organismul uman reține SLS-ul până la cinci zile de la expunere. Este adesea “deghizat” într-o substanță pseudo-naturală, prin explicația că “provine din nuca de cocos”. Interacționând cu alte substanțe formează nitrați, care sunt recunoscuți ca și substanțe cancerigene.
Phenoxyetanolul (există în 10% dintre produsele analizate) este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central şi poate da stări de vomă.
Conservanți care eliberează formaldehida (DMDM Hydantoin, Imidazolidinil uree, Bronopol) se regăsesc în 9% dintre produsele analizate. Acești ingredienți eliberează încet, dar continuu cantități mici de formaldehidă, chimicale cancerigene. Efectele toxice ale acestor conservanți sunt multiple: erupții cutanate, dureri articulare, alergii, depresie, dureri de cap, dureri în piept, infecții ale urechii, oboseală cronică, amețeală, insomnie.
Isopropyl alcohol (alcool izopropilic) (există în 8% dintre produsele analizate) este un solvent care alterează structura pielii, permițând astfel pătrunderea cât mai adânc în epidermă a substanțelor chimice și bacteriilor. Poate provoca iritații la nivelul pielii precum dermatite și eczeme, la nivelul ochilor, toxicitate la nivel reproductiv și chiar cancer.
BHT (Hidroxitoluen butilat) (există în 2% dintre produsele analizate) este un antioxidant care are rolul de prevenire sau încetinire a deteriorării cosmeticelor sau produselor de îngrijire personală, deteriorare datorată reacțiilor chimice cu oxigenul. BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului și apariția de tumori, este alergen pentru piele și ochi și de asemenea este potențial cancerigen.
Coloranții sintetici sunt folosiţi cu scopul de a “înfrumuseța” aspectul compoziției. Se pot recunoaște deoarece sunt inscripționați pe etichetă ca și FD&C urmați de o culoare și un număr. Acești coloranți folosiți în numeroase vopsele de păr sunt derivați din substanțe petrochimice și, din păcate, majoritatea au fost asociați cu reacții alergice severe, astm, dureri de cap, greață, oboseală, nervozitate, scăderea capacității de concentrare și chiar diverse forme de cancer.
2. Analiza produselor din punct de vedere al termenului de valabilitate/data durabilității minimale.
Termenul de valabilitate (data durabilității minimale) este primul aspect pe care trebuie să-l verificăm înainte de a cumpăra o vopsea pentru colorarea părului. Acest termen poate fi indicat în două moduri. Pentru produsele cu o dată a durabilității mai mică de 30 de luni, se indică prin inscripționarea zilei (dacă este cazul), lunii și anului până la care produsul își păstrează calitatea, dacă se respectă cerințele de păstrare. Pentru produsele cu o durabilitate mai mare de 30 de luni, data până la care pot fi utilizate se exprimă prin inscripționarea unei cutii deschise alături de o cifră și litera M, indicând numărul de luni de valabilitate din momentul deschiderii produsului, adică cât timp poate fi folosită vopseaua de păr după deschiderea tubului, respectiv după prima utilizare. Totuși, pentru ca produsul să poată fi utilizat în siguranță, nu este suficient ca acesta să fie în termenul de valabilitate. Vopseaua de păr trebuie păstrată la temperaturi cuprinse între 5 și 25 grade Celsius, ferită de umezeală și de razele soarelui. Ambalajul nu trebuie lăsat deschis mai mult decât este necesar pentru a utiliza produsul, astfel încât să se evite acumularea de praf, bacterii care duc la degradarea vopselei.
„Mai mult de jumătate dintre vopselele pentru colorarea părului analizate de către experții APC România trebuie retrase de îndată de pe piață de către Ministerul Sănătății, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 147/2015 este autoritatea responsabilă cu supravegherea, inspecția și controlul pe piață al produselor cosmetice. Produsele ce trebuie retrase de la comercializare conțin o substanță interzisă a se folosi în produsele cosmetice, substanță care se regăsește sub una din următoarele forme: para fenilendiamină sau p-fenilendiamină sau 1-4 fenilendiamină. Această substanță figurează în Regulamentul European privind produsele cosmetice în Anexa 2: Lista substanțelor interzise în produsele cosmetice, la poziția 1226. Para-fenilendiamina a fost declarată alergenul anului 2006 în Statele Unite ale Americii. Pielea expusă la substanțe de acest gen poate deveni roșie, cu leziuni pline cu lichid și poate da senzație de arsură și mâncărime. Această substanță chimică pătrunde în firele de păr și foliculii acestora și afectează proteinele din piele, favorizând apariția reacțiilor alergice. Reacțiile alergice pot include și dificultăți în respirație, iar pe termen lung expunerea la această substanță chimică poate genera astm, limfom non-Hodgkins, lupus, cancer de sân și vezică urinară. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: amoniac, toluen, resorcinol, peroxid de hidrogen, disodium EDTA, parabeni/conservanți, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, coloranți sintetici, parfum, sodium laureth sulfat, sodium lauril sulfat (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), silicon, dioxan și alte materii prime derivate din uleiuri minerale.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.
„Vopseaua de păr chimică este pentru mulți doar una dintre modalitățile prin care țin pasul cu ultimele tendințe în stil și modă. Însă vopseaua de păr de acest tip aduce cu sine riscuri foarte serioase pentru sănătate. Cele mai comune produse de îngrijire personală și a părului conțin substanțe periculoase și netestate în mare proporție, precum PPD (para-Phenylendiamine), care pot declanșa reacții grave și chiar probleme de sănătate permanente. De aceea este vital sa fie evitate și în locul lor să se folosească alternative naturale, în care toate ingredientele sunt etichetate și verificate pentru siguranță. Se știe deja, din studii făcute de diverși cercetători, că s-au identificat în vopselele de păr o serie de chimicale numite amine secundare, care se găsesc în toate tipurile de vopsele. Aceste substanțe sunt capabile să penetreze bariera pielii și să rămână în păr timp de săptămâni, luni sau chiar ani după ce au fost aplicate vopselele de păr. În timp, compușii ar putea reacționa cu fumul de tutun, gazele de eșapament sau alte substanțe, pentru a forma substanțe extrem de otrăvitoare precum N-nitrozamine, recunoscute ca substanțe cancerigene. Aceste substanțe au fost interzise pentru utilizarea în alte cosmetice, însă sunt totuși capabile să fie generate printr-o simplă reacție chimică. Așa că nu vă lăsați păcăliți de pachetele colorate. Citiți etichetele, folosiți produse de origine cunoscută, organice, naturale și netestate pe animale, dacă este posibil. Ghidați-vă după zicala: “Nu pun pe piele ceea ce nu pot mânca!” Și nu uitați, frumusețea vine întotdeauna din interior!” Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la Viața în verde viu.
„Vopsirea părului reprezintă încă o formă de răspuns la o nevoie irepresibilă a ființei umane – nevoia de altceva. Evident, în timp și spațiu au operat și alte nevoi în această privință: de identificare socială, de aliniere la normă sau la dorința exprimată ori sugerată de către cineva drag ori respectat, de satisfacere a amorului propriu. Se pot deosebi, deci, situații în care această practică a avut un scop, dar și situații în care a arătat simpla dorință de schimbare. Semnificațiile acestor practici au fost mereu schimbătoare, trecând uneori dintr-o extremă în alta: la vechii greci, de pildă, o anume culoare a părului a fost considerată când atribut al zeițelor, când semn distinctiv al prostituatelor. Ceea ce este nou în această privință se referă la răspândirea acestei practici în rândul maselor largi (femei, dar și bărbați): numai în ultimele șase-șapte decenii, procentul celor ce practică vopsirea părului a crescut, în unele țări, de la câteva procente la aproape 75%, fenomen ce ilustrează larga democratizare a unei secvențe de consum cu arie limitată în trecut. De asemenea, trebuie observat că s-a produs o trecere masivă de la folosirea materialelor și mijloacelor tradiționale la cele moderne, în care predomină substanțe de sinteză organică industrială, care s-au dovedit a fi responsabile de numeroase efecte nefericite, demonstrând încă o dată că prețul plăcerii poate fi prea mare și, tot încă o dată, arătând că ființa umană are predilecție pentru temeritate și că nu e nicio diferență între frumoasele secolelor trecute care mureau de la efectele arsenicului, plumbului, sulfului și altor elemente chimice folosite empiric și VIP-urile de azi chinuite de atâtea dezastre ale sănătății individuale ca urmare a folosirii celor mai neînchipuite vopsele și măști pentru păr. Din fericire, se face bine auzit glasul celor care redescoperă tradiția, încurajând revenirea la milenara henna (pe care industria cosmeticelor a preluat-o din plin, deseori în mixturi la fel de periculoase ca produsele exclusiv sintetice), la sevele și sucurile vegetale atât de apreciate și cunoscute altădată.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.
Studiul complet poate fi citit aici.
