Zonele cu cele mai multe crame sunt Oltenia și Muntenia
În urma unei analize realizate de CrameRomania.ro, singura bază de date bilingvă (română și engleză) a cramelor din România, în august 2016 numărul unităților care pot primi turiști în vizită pentru a le prezenta vinurile, podgoriile și poveștile din spatele fiecărei etichete a ajuns la 60.
În total, în țara noastră sunt peste 140 de crame care produc vin îmbuteliat.
Turismul viticol cunoscut și sub denumirile de oenoturism sau enoturism reprezintă vizite ghidate în crame unde specialiștii prezintă procesele tehnologice, urmate de degustări pentru un număr de 3-7 vinuri în spații special amenajate, precum și vizite în vie dacă starea vremii permite acest lucru. Excursiile la crame pot fi realizate pe tot parcursul anului, dar cele mai propice perioade sunt între aprilie și noiembrie.
“În ultimii ani observăm că din ce în ce mai multe persoane aleg să își petreacă timpul liber vizitând crame. Este un tip de turism care poate fi realizat de oricine, dar în momentul de față persoanele care călătoresc constant îl apreciază cel mai mult. La nivel de preț, valoarea medie pentru o vizită la cramă este aproximativ 50 lei/persoană în care sunt incluse 5 vinuri, apă și mici gustări reci precum pâine, grisine, brânză, mezeluri, fructe proaspete sau uscate.” spune Alina Iancu, fondator ReVino.ro și CrameRomania.ro.
Chiar dacă ritmul de creștere și dezvoltare a turismului viticol este unul încet, șansele ca zonele viticole din România să devină o atracție pentru turiști sunt foarte mari. Cele mai multe crame adunate în același loc se află în Muntenia – podgoria Dealu Mare (se desfășoară pe o lungime de aproximativ 65 de kilometri și o lățime între 3 și 12 kilometri), urmată de Oltenia – podgoria Drăgășani.
“În zonele unde cramele nu sunt comprimate ca număr, peisajele locale, poveștile din spatele cramelor, dar și implicarea personalului sunt factori care atrag turiștii care se întorc de mai multe ori în locurile vizitate și recomandă mai departe cunoscuților experiențele trăite. De exemplu, în Transilvania distanțele dintre crame sunt mari, dar de la o locație la alta pot fi vizitate atracțiile zonei, precum satele săsești, bisericile fortificate sau salina Turda.” continuă Alina Iancu.
La nivel de cazare, în funcție de capacitatea fiecărei crame pot fi cazate de la 2 până la 55 persoane, dar există și locații unde turiștii nu pot rămâne peste noapte. În aceste cazuri, vizitatorii pot alege pensiunile și hotelurile din apropiere, transportul fiind acordat la cerere de către furnizorii de servicii.
Pentru promovarea turismului viticol din Romania, Alina Iancu a dezvoltat proiectele CrameRomania.ro (singura bază de date bilingvă – română și engleză – a cramelor din România), Revino.ro (agregator de tip Trip Advisor al cramelor și magazinelor specializate de vinuri – vinoteci și restaurante – din România).
