„Mai am 15 ani până la pensie și nu mă mai angajează nimeni…”
Aceasta este povestea a mai mult de 28% dintre șomerii români. Trecuți de prima tinerețe, mulți se confruntă cu șomajul într-o perioadă în care s-ar aștepta ca valoarea, experiența și priceperea deprinsă de-a lungul anilor să le fie răsplătite.
Conform ANOFM, la finalul anului 2015, 56,56% dintre șomerii României aveau peste 40 de ani. Dintre aceștia, mai bine de jumătate au peste 50 de ani.
Cum se explică aceste cifre? Societatea funcționează pe bază de stereotipuri și prejudecăți. Ar fi mult prea simplu, însă, să fie doar atât. Societatea discriminează, nedreptățește, pune la zid fără drept de apel. Pe de o parte se consideră că o persoană este aptă de muncă până la 65 de ani, vârsta de pensionare pentru bărbați în România și în majoritatea statelor europene, iar pe de altă parte, atunci când se fac angajări, companiile resping candidații peste 40-50 de ani fără a le mai testa calitățile. Ascunzându-se în spatele unor cuvinte precum lipsa de entuziasm, dexteritate sau rapiditate, angajatorul dă voit cu piciorul unei persoane experimentate, loiale și chibzuite.
În condițiile în care găsirea unui loc de muncă nou este un demers laborios pentru oricine, acesta devine cu atât mai dificil pentru cei ai căror competitori sunt cu 15-20 de ani mai tineri, mulți angajatori privind vârsta mai înaintată ca pe un punct slab. Prin urmare, cei aflați la vârsta a doua se confruntă cu situații discriminatorii reale legate de serviciu – sunt forțati să se pensioneze mai devreme, le este refuzată formarea profesională pe motiv că nu reprezintă o investiție pe termen lung sau nu mai sunt reangajați dacă rămân fără locul de muncă.
Vârsta înaintată este o etapă la care, inevitabil, ajungem cu toţii
Statisticile Națiunilor Unite estimează că vârsta medie a populației României va ajunge la 49 de ani în anul 2050, de la 40 de ani în anul 2015. În mai puţin de 10 decenii, mai mult de o treime din populaţia Europei va avea peste 60 de ani şi un sfert va depăşi vârsta de 65 de ani.
Principalele probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice în România sunt legate de reticenţa societăţii de a le percepe drept resursă culturală şi profesională reală. Faptul că România nu acordă importanţa cuvenită îmbătrânirii active reduce dramatic șansele persoanelor vârstnice la un tratament corect. În plus, personele de peste 50 de ani sunt cele mai afectate de șomaj și se confruntă cel mai adesea cu accesul redus pe piața muncii.
“Aveam deja 40 de ani când am rămas fără slujbă ca urmare a finalizării unui proiect al administrației americane în România în care eram angajată, dar nu prin statul român. Nu eram speriată pentru că aveam încredere în abilitățile și experiența deprinse în 10 ani de muncă. Atunci, însă, m-am confruntat cu prima situație de discriminare de vârstă, când un tânăr consilier HR mi-a spus direct, fără ocolișuri: “doamnă, sunteți minunată, dar la angajare vârsta vă dezavantajează”. Timp de 5 ani, din 2004 și până în 2009, m-am zbătut pentru fiecare oportunitate de a lucra pe care am obținut-o. Acești ani au însemnat o luptă continuă pentru angajare, iar rezultatele eforturilor mele au presupus doar angajamente temporare și nicidecum angajarea mea pe perioadă nedeterminată. Am avut norocul, în cele din urmă, să mă angajeze o persoană care știa cum lucrez și nu m-a întrebat de vârstă.
Din nefericire, angajarea este condiționată de un număr. Din buletin. Sistemul te forțează să te pensionezi înainte de vreme, înainte să dorești așa ceva, cel puțin în cazul meu. Faptul că am 62 de ani nu înseamnă că sunt mai puțin capabilă decât alte persoane mai tinere cu 20 – 30 de ani. Ba mai mult, consider că experiența acumulată ar trebui să servească dezvoltării oricărei companii care decide să angajeze un senior. Din păcate, însă, realitatea românească mă pune în situația în care din octombrie 2014 nu am reușit să mă mai angajez decât pe un proiect pe o perioadă scurtă și privesc cu pesimism, îngrijorare și frustrare piața muncii și șansele pe care le mai am în acest sens.” (Daniela Draghici, specialistă și formatoare în advocacy – membră voluntară a Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS, a Societății de Analize Feministe – AnA și membră voluntară în consiliile directoare ale Federației Internaționale a Asociațiilor de Planificare Familială – IPPF-EN și a Rețelelor organizațiilor neguvernamentale pentru sănătatea reproducerii, populație și dezvoltare din Uniunea Europeană – EuroNGOs și ASTRA).
În ciuda stereotipurilor negative, studii efectuate la nivel european evidenţiază aceeaşi concluzie: putem lucra eficient la orice vârstă! Condiţia necesară în acest sens este ca angajatorii să realizeze strategii care să gestioneze înaintarea în vârstă a salariaţilor, să menţină o bună calitate a vieţii la locul de muncă, să dezvolte condiții de muncă astfel încât să permită tuturor salariaţilor să fie competitivi şi sănătoşi. Companiile care înțeleg ideea îmbătrânirii active și principiul șanselor egale pe tot parcursul vieții şi care acționează în acest sens vor avea de câştigat, construind o cultură organizațională care valorizează potențialul și expertiza angajaților.
Ce faci când te confrunți cu o situație de discriminare?
Legislația românească interzice discriminarea pe criterul vârstă în domeniul muncii. Coaliția anti-discriminare oferă consiliere juridică online în mod gratuit tuturor celor discriminați și încurajează sesizarea online a cazurilor de discriminare pe portalul antidiscriminare.ro. Coaliția anti-discriminare te ajută să identifici autoritățile publice către care poți reclama nedreptatea cu care te confrunți și te sfătuiește asupra modului în care poți acţiona pentru a-ți apăra drepturile și demnitatea.
Discriminarea se plătește cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă vizează o persoană fizică sau cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă vizează un grup de persoane sau o comunitate (conform art. 26 alin. 1 din Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată).
Coaliția anti-discriminare este o structură nonguvernamentală informală de lobby și advocacy, formată din zece organizații active în domeniul drepturilor omului în România. În prezent Coaliția derulează un program de asistență juridică gratuită online, adresat persoanelor care se confruntă cu discriminarea în România, în perioada iunie 2014 – aprilie 2016. Acest serviciu de consiliere online este disponibil pe website-ul antidiscriminare.ro. Serviciul oferit face parte din proiectul “Acces la justiție și remedii adecvate pentru persoanele care sunt victime ale discriminării”, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, www.fondong.fdsc.ro.
Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.
