Cumparam mai degraba din magazinele de proximitate, datorita restrictiilor de circulatie
Starile de amenintare, incertitudine si anxietate care insotesc inevitabil pandemia COVID-19 au impact asupra comportamentului oamenilor, asupra modului in care actioneaza si iau decizii in acest context fara precedent. Nielsen si-a propus sa surprinda si sa inteleaga ce se intampla cu oamenii in aceasta perioada printr-un studiu global (in peste 70 de tari) care continua, in plan local, sub forma de studiu de monitorizare. Impartasim o selectie de concluzii interesante rezultate din studiul Nielsen: Impactul COVID-19 asupra comportamentului romanilor din mediul urban, Martie 2020.
93% dintre romanii din orase (varsta 18-65 de ani) sunt preocupati cel putin intr-o oarecare masura de epidemia de coronavirus din Romania, iar 71% cred ca riscul de raspandire este mare sau foarte mare.
39% dintre romani considera ca pandemia se va sfarsi in urmatoarele 2-3 luni. Consumatorii din Romania se alatura celor din Grecia, Rusia, Franta si Spania in perspectiva optimista conform careia lucrurile se vor reechilibra in mai putin de 3 luni, pe cand consumatorii din Germania, Olanda, UK, Turcia si Irlanda sunt mai rezervati in aceasta privinta.
Majoritatea romanilor tind sa fie mai ingrijorati pentru sanatatea familiei decat pentru propria sanatate. Persoanele cu varsta intre 51 si 65 de ani sunt mai ingrijorate pentru propria sanatate decat restul categoriilor de varsta, dar toti, indiferent de varsta, sunt la fel de preocupati de sanatatea familiei.
82% cauta de mai multe ori pe zi informatii despre epidemie, iar alti 14% se informeaza o data pe zi. Incertitudinea privind evolutia pandemiei alimenteaza aceasta nevoie acuta de a tine pasul cu cele mai recente informatii despre virus si despre raspandirea acestuia. Acest consum masiv de stiri negative poate avea ca revers o crestere a nivelului de stres, pe langa beneficiul de a fi informat.
Stirile TV sunt principala sursa de informare, urmand retelele sociale online si site-urile autoritatilor. Tinerii se informeaza mai putin de la TV (66% dintre cei cu varsta 18-22 fata de 82% dintre toti cei cu varsta 18-65 de ani), dar si pentru ei aceasta este cea mai folosita sursa de informare. Social media este o sursa de informare folosita de toate categoriile de varsta in egala masura.
39% – 2 din 5 – lucreaza de acasa in mai mare masura decat inainte de izbucnirea epidemiei. Aici este interesant de investigat, mai departe, care este impactul lucrului de acasa asupra productivitatii, asupra vietii de familie, cum se redefinesc rolurile de gen cand toti membrii familiei locuiesc 24 de ore din 24 in acelasi spatiu, cum fuzioneaza sau cum intra in conflict dimensiunea de “work” si dimensiunea de “living” in absenta acelor “separatoare” bine definite inainte de Covid-19, precum drumul pana la birou si inapoi.
Aproximativ o treime din target si-au planificat deja vacanta de vara, dar un sfert dintre acestia si-au anulat-o din cauza epidemiei, iar 64% asteapta inca sa vada cum evolueaza lucrurile. Deocamdata, doar 11% intentioneaza sa mearga in vacanta planificata.
54% se asteapta ca Romania sa se confrunte mai mult de un an cu criza economica provocata de epidemie.
In ce priveste comportamentul de cumparare a bunurilor de larg consum, Nielsen continua sa analizeze saptamanal evolutia vanzarilor din comertul modern. Dupa varful acut inregistrat in “saptamana de panica” (9-15 martie), cand unele tipuri de produse au inregistrat cresteri spectaculoase de volume (sapunuri si produse de igiena personala +466%, paste fainoase +378%), cantitatile cumparate ulterior au inceput sa scada usor. Astfel, in saptamana 23-29 martie, produsele de igiena personala au crescut cu “doar” 216% in volum iar pastele fainoase cu 127% fata de aceeasi saptamana din 2019.
Per total, in perioada de la inceputul pandemiei si pana in 29 martie s-a inregistrat o crestere totala a vanzarilor de bunuri de larg consum de 31.3% in valoare, mai mare pentru produsele de ingrijire a locuintei (+49.9%), de ingrijire personala (+40.7%) si alimente (+39.5%) si mai putin pentru bauturile alcoolice (+10%).
De asemenea, datorita restrictiilor de circulatie impuse de autoritati, se observa o crestere mai mare a vanzarilor din formate de proximitate: supermarketurile au crescut cel mai mult in valoare (+36.1%), iar hypermarketurile cel mai putin ( +25.4%), in timp ce magazinele de tip cash&carry, care alimenteaza si comertul traditional, au inregistrat vanzari cu 34,5% mai mari decat in perioada similara a anului trecut. Schimbarea obiceiurilor de cumparare se observa pregnant in categoria produselor de tutun de exemplu, care a inregistrat o crestere de volum de 19% in supermarketuri, in timp ce in hypers s-au vandut cu 6% mai putin.
