Era normal că o industrie atât de puțin înțeleasă și uneori controversată din România să nască fel de fel de mituri. Am adunat 5 dintre ele și l-am rugat pe Dan Alexandru Ghiță, președintele asociației organizatorilor de jocuri de noroc Rombet și fost director general al Loteriei Române, să ni le lămurească.
1. Nimeni nu câștigă la întâmplare, totul este aranjat de către organizatori.
Poate cel mai cunoscut mit despre industria de gambling merge mai departe, deși există atâtea autorități care reglementează domeniul și care se asigură că lucrurile nu stau deloc așa. Toate mijloacele de joc au un regim special și sunt verificate, autorizate şi monitorizate de către autorităţile legale ale statului. Aceste mijloace de joc trebuie să respecte prevederile legii speciale de acordare aleatorie a premiilor şi a câştigurilor puse în joc, nimeni nu poate influenţa în niciun fel aceste câştiguri. Aici s-a mai născut şi mitul că aparatele plătesc la un anumit interval de timp, unii jucători "vânează" aparatele care nu au făcut plăți mari anumite perioade, crezând că urmează o plată fabuloasă sau invers – unii spun că dacă un aparat a plătit, atunci însemna că o anumită perioadă nu va mai plăti, lucru care este la fel de fals: algoritmul de plată fiind unul aleatoriu, care nu are ca şi referinţa factorul timp.
2. Nu poți lua un premiu la jocurile de noroc, dacă nu respecți cu sfințenie niște algoritmi și nu aplici anumite formule.
Cel mai bun exemplu că nu așa stau lucrurile sunt jucătorii la marile loterii, care, nu o singură dată, au mărturisit după ce au luat marele premiu că au bifat numere absolut la întâmplare, formulele de joc fiind dintre cele mai simple. În cealaltă tabără, jucători care au biblioteci întregi cu formule de calcul pentru jocuri de noroc şi care joacă tot felul de combinaţii complicate, nu câștigă deloc sau nu trec de pragul unor câștiguri neînsemnate. Singura ”formulă de joc” cu adevărat valabilă este aceea că ”doar cine joacă poate câştiga”.
3. Lumea gamblingului în România înseamnă, de fapt, foarte mulți bani neimpozitați, într-un univers închis, asemănător cu al mafiei.
De cealaltă parte a baricadei – în industria jocurilor de noroc – situația se vede exact pe dos. România este singură ţară din Europa care aplică o taxă de 25% cu reţinere la sursă pe câştigurile jucătorilor de jocuri de noroc. În celelalte state europene jucătorii îşi declară la final de an câştigurile pe fişa fiscală şi plătesc impozit.
Potrivit celor din industria de gambling, acest regim fiscal din România blochează organizarea unor turnee internaţionale în România, cum sunt cele de poker, care au loc în capitalele ţărilor din regiune, cu impact asupra turismului sau dezvoltarea segmentului de online gambling. Industria jocurilor de noroc reprezintă peste 0,7% din PIB şi generează locuri de muncă pentru aproape 40.000 de persoane.
Asimilarea organizatorilor de jocuri de noroc sau a jucătorilor cu zona gri a activităţilor economice este, de asemenea, o idee preconcepută. Organizatorii de jocuri de noroc sunt întreprinzători normali, care respectă legea cu stricteţe, care oferă locuri de muncă şi care, foarte important, pe lângă taxele şi impozitele datorate similar de către toţi operatorii economici, plătesc suplimentar şi anticipat şi taxe de licenţă şi autorizare de exploatare specifice acestui domeniu. Mai mult, prin neplata la termen a tuturor obligaţiilor legale, aceştia pierd dreptul de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc.
Această industrie are un cadru legislativ foarte strict şi totodată, aşa cum este cazul pentru puţine domenii de activitate, exista un organism guvernamental special înfiinţat – Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, care reglementează, autorizează, verifica, monitorizează și controlează întreaga activitate din domeniul jocurilor de noroc.
4. În România, cei care joacă sunt doar cei cu venituri mici, care nu știu foarte bine ce presupune gamblingul și vor să iasă din sărăcie, jucătorii, în general, fiind oameni care pariază pe orice.
Jocurile de noroc nu sunt o soluție rapidă de îmbogățire, însă sunt într-adevăr şi jucători care se bazează pe asta. Clienții lumii gamblingului nu vin însă doar din categoria celor ce joacă totul pe cartea îmbogățirii – există o așa-numită artă a jocurilor de noroc, plăcerea jocului, acel v-ați ascunselea cu norocul care ne tentează pe toți, indiferent de venituri ori griji financiare. Majoritatea jucătorilor participă la joc pentru a se distra, pentru socializare, ca şi mod de recreere, așa cum a reieșit din recentul studiu GfK. Din studii similare la nivel mondial, rezulta că profilul jucătorilor de jocuri de noroc este acelaşi, indiferent de ţara sau de nivelul veniturilor acestora.
5. Firmele românești nu fac nimic să îi ajute pe cei dependenți de gambling, ba dimpotrivă, îi încurajează
Fals. Asociațiile de profil de pe piața jocurilor de noroc, cea mai recent intrată pe piață este Rombet, promovează jocul responsabil și au programe speciale, susținute de psihologi, pentru cei care se confruntă cu astfel de probleme. De asemenea, există o dezbatere, un dialog permanent cu autoritățile, pentru noi măsuri ce pot preveni ajungerea în asemenea situații.
Despre Rombet
Condusă de Dan Alexandru Ghiță, fostul director al Loteriei Române, Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc – Rombet își propune o abordare diferită a industriei gambling-ului. Noul organism va urmări protejarea și promovarea intereselor membrilor și a investițiilor realizate în domeniul jocurilor de noroc, dar și îmbunătățirea relațiilor dintre organizatorii unor astfel de jocuri și autoritățile competente. Rombet va reprezenta organizatorii în fața autorităților naționale și internaționale din acest domeniu și va ajuta la crearea, respectarea și dezvoltarea cadrului legal pentru desfășurarea acestui tip de activități.
