Servit rece sau la temperatura camerei, însoțind diverse feluri de mâncare sau deserturi delicioase, consumat în diferite contexte sociale, vinul este nelipsit din alimentația oamenilor, încă din cele mai vechi timpuri. Pe lângă multitudinea de arome generatoare de povești, vinul este și o sursă inepuizabilă de informații interesante, cum ar fi acelea că în lume există o varietate de peste 10.000 de soiuri de struguri pentru producția de vin sau că, în afară de cunoscutele culori roșu, alb și rosé, se pot bea și vinuri portocalii, albastre sau verzi.
Și totul ține de producție, un proces pe care vechii egipteni îl asociau cu alchimia, iar călugării cistercieni și benedictini l-au ridicat la rang de artă, în perioada medievală. Se spune că ei gustau întâi pământul pentru a identifica dacă este un sol bun pentru cultivarea viței de vie, specială pentru obținerea vinului.
În ceea ce privește producția de vin, unele dintre cele mai surprinzătoare informații vin de la liderul pieței de vinuri din România, compania Cramele Recaș, cea mai mare exportatoare de vinuri din România și deocamdată singura din țară recompensată cu certificarea de „producător vegan”, oferită de European Vegetarian Union. Răzvan Jurca, Marketing Manager la Cramele Recaș, spune că acest proces a avut și are secretele sale. Astfel, dintre lucrurile mai puțin cunoscute, de la începuturi, dar și din prezent, sunt:
1. Componente atipice adăugate, în trecut. Pe vremuri, fără excepție, în procesul de vinificație se foloseau produse de origine animală (de la sânge de animal și clei de oase pentru cleire), până la albuș de ou pentru limpezirea lichidului. „În prezent, noi nu folosim astfel de adaosuri, fiind recunoscuți și pentru vinul vegan pe care îl producem”, spune Răzvan Jurca.
2. Culesul strugurilor noaptea. Pentru a se asigura că strugurii proaspăt culeși sunt prezentați la cramă la o temperatură cât mai apropiată de cea necesară debutului fermentării, producătorii de vin de calitate preferă să recolteze noaptea. Atunci temperatura este scăzută și astfel nu se „șochează” strugurii prin răcire ulterioară, în cramă, în incinte de frig, cum trebuie procedat atunci când culesul se realizează pe timp de zi.
3. Normarea recoltei. Pentru obținerea la maturitate a unor struguri care să acumuleze maximum de nutrienți, antociani și bioflavonoide, elemente determinante pentru obținerea unui vin de calitate superioară, via se normează la începutul verii. Adică se taie de pe rod până la mai bine de jumătate dintre ciorchinii pe care via îi produce în mod natural. Astfel, se lasă pe butuc numărul optim de ciorchini care concentrează „puterea viței” la nivelul de calitate dorit. Există exemple celebre în Franța sau Italia, la producători de mare calibru, cunoscuți pentru faptul că lasă pe butuc pentru recoltare numai 3 sau 5 ciorchini. Și noi, la Cramele Recaș, obținem vinuri din vii normate pentru gamele Regno Recas, Sole, Selene, Cuvee Uberland, Solo Quinta, Conacul Ambrozy și La Stejari.
4. Vinuri de culori atipice. Există vinuri albastre, portocalii sau de culoare verzui. Vinul albastru, relativ recent lansat pe piață, este realizat dintr-un soi de strugure dintre cele mai răspândite (Chardonnay). Culoarea atipică este obținută printr-un proces de extracție din pielița unor boabe de strugure roșu, extrem de bogat în antociani (compușii de bază ai pigmentului), dar într-o proporție atât de mică, încât nu afectează aromele, gustul sau tipicitatea vinului. Vinul portocaliu (așa numitul Orange Wine) este un sortiment pe care îl producem și noi, la Cramele Recaș (nefiltrat și fără adaos de sulfiți), de o culoare tipic portocalie. Este un vin alb, fermentat exact ca un vin roșu: strugurii de Chardonnay lăsați pe boască să se macereze eliberează această culoare intensă care difuzează în întreaga cantitate de vin din tancul de fermentare. Vinul verde este, de fapt, unul dintre cele mai populare vinuri albe portugheze, cunoscut sub denumirea de Vinho Verde. Este adevarat și datorită nuanței verzui a vinului, dar mai ales a caracterului tineresc, proaspăt și mineral.
5. Pentru punerea în valoare a aromelor și gustului tipice dintr-un soi, se folosesc la fermentarea vinului drojdii selecționate (substanțe biologice) care potențează caracterul aromatic floral sau fructos al vinului.
