În lumea modernă, sănătatea femeilor este o preocupare constantă și este important să fim informați despre principalele cauze de mortalitate care le afectează. În acest articol, vei descoperi și înțelege mai bine problemele de sănătate care stau la baza acestor statistici îngrijorătoare. Prin informarea corectă despre aceste afecțiuni și factorii care le determină, vei fi mai bine pregătit să prevenii și să lupți împotriva lor.
1. Bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare sunt afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge și reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate în rândul femeilor. Cele mai comune tipuri de boli cardiovasculare sunt boala coronariană (afectarea arterelor coronare care furnizează sânge inimii), accidentul vascular cerebral (afectarea vaselor de sânge care furnizează sânge creierului) și hipertensiunea arterială (creșterea tensiunii arteriale). Aceste boli pot afecta calitatea vieții, capacitatea de lucru și pot duce la apariția unor complicații grave, cum ar fi atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale [1].
Există mai mulți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare la femei, inclusiv vârsta, istoricul familial, fumatul, alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiului fizic și obezitatea. Pentru a preveni aceste boli, este important să se ia măsuri precum renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, exercițiu fizic regulat, alimentație sănătoasă și controlul stresului. De exemplu, o dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește și cu o cantitate moderată de carne roșie poate reduce riscul de boli cardiovasculare.
Opțiunile de tratament pentru bolile cardiovasculare includ medicamente, intervenții chirurgicale și modificări ale stilului de viață. de pildă, medicamentele pot fi utilizate pentru a controla tensiunea arterială sau pentru a reduce colesterolul. Intervențiile chirurgicale, cum ar fi bypass-ul coronarian sau angioplastia, pot fi necesare pentru a trata boala coronariană. Modificările stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți sănătoase, exercițiu fizic regulat și o alimentație sănătoasă, pot ajuta la prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare [2].
2. Cancerul de col uterin
Factorii de risc și cauzele cancerului de col uterin includ infecția cu HPV, fumatul, un sistem imunitar slăbit și utilizarea prelungită a unor contraceptive orale. Infecția cu HPV este responsabilă pentru peste 90% din cazurile de cancer de col uterin. Fumatul și utilizarea prelungită a contraceptivelor orale cresc, de asemenea, riscul de cancer de col uterin. Un sistem imunitar slăbit poate face ca virusul HPV să provoace infecții persistente care duc la dezvoltarea cancerului de col uterin.
Cum se diagnostichează cancerul de col uterin? Testul Papanicolau și colposcopia sunt metodele de diagnostic recomandate pentru depistarea cancerului de col uterin. Testul Papanicolau este o procedură de screening care poate detecta celule anormale în colul uterin înainte ca acestea să devină canceroase. Colposcopia implică examinarea colului uterin cu un instrument special care poate detecta anomalii celulare [3].
Prevenția este esențială în lupta împotriva cancerului de col uterin. Efectuarea periodică a testului Papanicolau poate ajuta la identificarea precoce a celulelor anormale în colul uterin. Vaccinarea împotriva HPV este, de asemenea, importantă pentru a reduce riscul de apariție a cancerului de col uterin, în special la femeile tinere. Vaccinul HPV este recomandat pentru fete și băieți începând cu vârsta de 11-12 ani.
Opțiunile de tratament disponibile pentru cancerul de col uterin depind de stadiul bolii. Intervențiile chirurgicale, radioterapia și chimioterapia sunt opțiuni comune de tratament. Monitorizarea periodică este, de asemenea, importantă în timpul și după tratamentul cancerului de col uterin [2].
3. Cancerul de sân
Cancerul de sân este favorizat de mai mulți factori de risc, cum ar fi vârsta, istoricul familial, stilul de viață și expunerea la radiații. Femeile cu vârsta de peste 50 de ani au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân, iar cele cu istoric familial de cancer de sân sunt și ele expuse la un risc crescut. Stilul de viață nesănătos, cum ar fi consumul excesiv de alcool și lipsa activității fizice, poate crește și el riscul de cancer de sân. Este important să menții o greutate sănătoasă, să reduci consumul de alcool, să faci exerciții fizice și să eviți terapia hormonală în exces pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer de sân [4].
Cancerul de sân poate fi detectat prin autoexaminarea sânilor, mamografie, ecografie și biopsie. Semnele și simptomele comune ale cancerului de sân includ modificări ale formei și dimensiunii sânului, scurgeri la nivelul mamelonului și apariția unor noduli.
Opțiunile de tratament pentru cancerul de sân includ chirurgia, radioterapia, chimioterapia, terapia hormonală și terapia țintită. Este important să discutăm toate opțiunile cu medicul și să alegem cel mai potrivit plan de tratament personalizat. O echipă medicală multidisciplinară poate ajuta la gestionarea cancerului de sân, asigurându-se că pacientul primește cea mai bună îngrijire posibilă.
Rata de supraviețuire în cazul cancerului de sân depinde de stadiul cancerului și de tipul de tratament [2].
4. Diabetul de tip 2
Diabetul de tip 2 este o afecțiune metabolică caracterizată prin rezistența la insulină sau incapacitatea organismului de a produce suficientă insulină pentru a menține nivelul de zahăr din sânge în limite normale. În timp ce diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele producătoare de insulină din pancreas, diabetul de tip 2 este cauzat de o combinație de factori genetici și de stil de viață.
Există mai mulți factori de risc asociați cu diabetul de tip 2, cum ar fi obezitatea, sedentarismul, istoricul familial de diabet, vârsta înaintată și afecțiuni precum sindromul metabolic și hipertensiunea arterială. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate contribui la prevenirea diabetului de tip 2 [5].
Simptomele comune ale diabetului de tip 2 includ setea excesivă, urinarea frecventă, oboseala, pierderea în greutate inexplicabilă și tulburări de vedere. Testele de sânge și testul de toleranță la glucoză sunt utilizate pentru a diagnostica diabetul de tip 2. Nivelul normal al glucozei din sânge este sub 100 mg/dL, iar nivelul de glucoză din sânge între 100 și 125 mg/dL indică pre-diabet.
Tratamentul pentru diabetul de tip 2 implică adesea o combinație de medicamente hipoglicemiante orale, injectarea de insulină și monitorizarea regulată a nivelului de zahăr din sânge. În plus, educația pacientului despre diabet și un stil de viață sănătos sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor asociate cu această afecțiune [1].
5. Obezitatea și complicațiile sale
Obezitatea este o afecțiune medicală în care o persoană are un exces de grăsime corporală care îi poate afecta sănătatea. Indicele de masă corporală (IMC) este o unitate de măsură folosită pentru a evalua nivelul de grăsime corporală a unei persoane în funcție de înălțimea și greutatea acesteia. Pentru femei, valorile normale de IMC sunt cuprinse între 18,5 și 24,9, valorile supraponderale între 25 și 29,9, iar valorile obeze sunt peste 30.
Alimentația nesănătoasă, lipsa de activitate fizică, factorii genetici, stresul și alte aspecte legate de stilul de viață sunt toți factori care contribuie la apariția obezității. Consumul excesiv de alimente procesate, bogate în zahăr și grăsimi, precum și sedentarismul, pot duce la acumularea de grăsime corporală [3].
Obezitatea poate crește riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet de tip 2, apnee în somn, probleme articulare și anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel de sân și de colon. Obezitatea poate afecta, de asemenea, starea mentală și poate duce la depresie, anxietate și stres.
Adoptarea unei alimentații echilibrate, creșterea activității fizice, gestionarea stresului și, dacă este necesar, consultarea unui specialist în nutriție sau a unui endocrinolog pot fi soluții eficiente pentru prevenirea și tratarea obezității. Este important să urmezi un plan personalizat și să îți stabilești obiective realiste.
Informarea și prevenția sunt esențiale pentru a combate aceste probleme de sănătate și a reduce riscul de deces. Nu ezita să te implici activ în gestionarea propriei sănătăți și să iei măsuri preventive adecvate pentru a te proteja pe termen lung.
Bibliografie
1. CDC. “Leading Causes of Death-Females-All Races/Origins.” Centers for Disease Control and Prevention, 20 Nov. 2019, www.cdc.gov/women/lcod/2017/all-races-origins/index.htm, accesat la 18.05.2023;
2. Leading Causes of Death – Women’s Health – CDC. 2020, www.cdc.gov/women/lcod/index.htm, accesat la 18.05.2023;
3. Research, Institute of Medicine (US) Committee on Women’s Health. Mortality Statistics. Www.ncbi.nlm.nih.gov, National Academies Press (US), 2010, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK210146/, accesat la 18.05.2023;
4. “Top 10 Causes of Death among Women U.S. 2019.” Statista, www.statista.com/statistics/233289/distribution-of-the-10-leading-causes-of-death-among-women/, accesat la 18.05.2023;
5. World Health Organization. “The Top 10 Causes of Death.” World Health Organization, 9 Dec. 2020, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/the-top-10-causes-of-death, accesat la 18.05.2023.
