În 2017 statul român aloca beneficiarilor organizațiilor non-profit, prin intermediul mecanismelor de finanțare publică, 1.7 lei/an pentru protecție socială, 3.8 lei pentru proiecte de tineret sau 2.5 lei pentru proiecte culturale. În prezent, corelarea redusă între mecanismele de finanțare publică a activităților non-profit aplicate la nivel local și național, rămâne principala problemă de politică publică în finanțarea publică pentru sectorul ONG.
În contextul temelor stringente referitoare la finanțările publice ale activităților non-profit, pe 10 decembrie a.c., la OK Center, Asociația Centrul pentru Legislație Non-profit (CLNR) a organizat o conferință de presă care a adus în atenția sectorului nonguvernamental, autorităților publice centrale și locale și a decidenților politici, necesitatea actualizării legii granturilor și a debirocratizării procesului de accesare a acestor finanțări. În acest demers li se alătură și Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Forumul Tinerilor din România, Asociația Docuart și Asociația PostModernism Museum.
În sectorul tineret, 3.8 lei este suma totală anuală alocată unui tânăr prin intermediul mecanismelor de finanțare publică a activităților non-profit utilizate de către Ministerul Tineretului și Sportului, Direcțiile Județene, consiliile județene și consiliile locale ale municipiilor. Conform Raportului “Mecanismele de finanțare publică a activităților non-profit. Provocări și soluții de îmbunătățire” realizat de către CLNR, în perioada 2013–2017 asistăm la o scădere cu aproape 40% a cuantumului sumelor acordate pentru proiectele de tineret de la bugetul național în condițiile în care, la nivel european, doar prin programul Erasmus+, Comisia Europeană investea în 2017 suma de 2.8 miliarde de euro pentru proiecte dedicate dezvoltării profesionale și personale a tinerilor.
1.7 lei este suma primită de către organizațiile non-profit în baza Legilor 350/2005 și 34/1998 pe măsuri active de protecție socială pentru un locuitor al României. În prezent, alocarea bugetară în domeniul social este mult sub media europeană. În perioada 2015-2018, cheltuiala totală cu asistența socială nu a depășit 1.54 din PIB, iar cea cu serviciile sociale nu a depășit 0.6% din PIB, față de o medie europeană care variază între 2.2 și 2.7% din PIB, pentru aceeași perioadă.
“Conform unei analize realizate în 2019 pe bugetele publice alocate în anul 2017 în 15 din cele mai dezvoltate județe ale României (PIB/locuitor – INS, CON_103I), finanțarea pentru activitățile non-profit reprezintă: În 3 cazuri – 0% din totalul cheltuielilor consiliilor județene, în 9 cazuri se situează la maximum 0,26% din totalul cheltuielilor consiliilor județene și doar într-un singur caz ajung la 1,88% din totalul cheltuielilor consiliului județean”, a declarat Octavian Rusu, președinte CLNR.
În anul 2017, cuantumul finanțărilor publice acordate de către consiliile județene a fost de 53.351.104 lei, de 2,7 ori mai mult decât în cel oferit în 2013. Suma alocată este însă extrem de mică raportat la nevoile societății românești și la insuficiența unor activități culturale, de tineret, sportive, a serviciilor sociale furnizate de către sectorul public. În anul 2017, domeniul care a primit cel mai mare procent din finanțarea acordată de consiliile județene a fost cultura (31%), urmat de social (29%) și de sport (24%). Cultele religioase au primit 12% din totalul finanțării, în timp ce tineretul doar 2%.
Domeniul cel mai bine finanțat la nivel județean în ultimii 5 ani a fost sportul (51.592.931 lei – 31% din total finanțări acordate), urmat de social (45.002.484 lei – 27%), de cultură (32,399,628 lei – 20%) și de culte (31,073,363 lei – 19%). Regiunea care acordă cele mai mari sume pentru finanțarea activităților nonprofit este Nord-Vest (34% din totalul finanțărilor publice de la Consilii județene pe 2017), urmată de Vest (24% din totalul finanțărilor) și de Centru (13%).
Consiliile locale ale municipiilor au finanțat cel mai mult în ultimii 5 ani sportul (55% din totalul finanțărilor), cultura (28%) și tineret (8%). 17% din această sumă reprezintă finanțările acordate de Consiliul local al Municipiului Cluj Napoca.
Peste 100 de organizații non-profit s-au alăturat până în prezent demersurilor Asociației CLNR de a modifica mecanismele de finanțare a activităților nonprofit specifice Legii 350/2005, 34/1998 și O.G. 51/1998. Cinci dintre amendamentele propuse de către CLNR în vederea modificării “legii granturilor“ vizează:
1. Dezvoltarea unor strategii multianuale de finanțare publică cu consultarea potențialilor beneficiari
2. Reglementarea principiului multi-anualității în domeniul finanțării activităților non-profit
3. Înființarea unei platforme unice de informare
4. Reglementarea posibilității autorităților finanțatoare de a utiliza platforme online pentru derularea procesului de finanțare
5. Evaluarea independentă a propunerilor de proiecte depuse spre finanțare
Acestor 5 amendamente li se adaugă necesitatea derulării procedurilor de selecție a proiectelor în anul anterior implementării acestora pentru a avea o perioadă de implementare mai lungă (cel puțin un an, nu cum se întâmplă acum când sunt cca 6-7 luni de implementare). Este nevoie și de alocarea unui procent de cel puțin 2% din bugetele locale pentru activități non-profit având în vedere impactul tot mai mare al acestora în rândul beneficiarilor.
Conferința a fost organizată în cadrul proiectului ”Îmbunătățirea cadrului juridic privind finanțarea publică a organizațiilor neguvernamentale” finanțat cu sprijinul Fondului Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă.
Centrul pentru Legislație Non-profit Centrul este o organizație non-profit, neguvernamentală lansată în 2013 cu scopul de a oferi o informare corectă și răspunsuri clare cu privire la aspectele juridice cu care se confruntă asociațiile și fundațiile în activitatea lor curentă. Asociația a creat o platformă de resurse pentru organizațiile non-guvernamentale (www.legiong.ro) și un serviciu de monitorizare a deciziei publice (issuemonitoring.ro).
