Un nou raport publicat miercuri, 13 decembrie, evidențiază realizările celor cinci fonduri ale UE de la începutul perioadei de finanțare, în condițiile în care punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020 a atins în prezent viteza de croazieră.
Până în octombrie 2017, aproape jumătate din bugetul pentru perioada 2014-2020 al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) era angajat pentru proiecte concrete. Până la sfârșitul anului 2016, aproape 793.500 de întreprinderi au primit sprijin din partea fondurilor, ceea ce a condus la crearea de aproximativ 154.000 de noi locuri de muncă.
7,8 milioane de persoane au beneficiat deja de asistență pentru a-și găsi un loc de muncă sau pentru a-și dezvolta competențele și a fost îmbunătățită biodiversitatea a 23,5 milioane de hectare de terenuri agricole. În total, până la sfârșitul anului 2016 fuseseră selectate 2 milioane de proiecte finanțate de UE, adică cu 1 milion mai multe decât în anul precedent.
Vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: „Fondurile structurale și de investiții europene joacă un rol crucial în consolidarea pieței noastre unice. Ele contribuie la creșterea economiilor noastre și stimulează crearea de locuri de muncă și inovarea în Europa. Combinarea fondurilor structurale cu Fondul european pentru investiții strategice permite, de asemenea, finanțarea unor proiecte mai riscante, dar promițătoare. Aș dori să îi încurajez pe promotorii de proiecte să ia în considerare această opțiune.”
Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Numărul de proiecte finanțate de UE s-a dublat în doar un an, ceea ce arată că am atins acum viteza de croazieră în ceea ce privește implementarea. Fondurile structurale și de investiții europene funcționează la randament maxim și vor impulsiona proiectul european în următorul deceniu.”
Pe lângă proiectele din sectorul digital, al incluziunii sociale și al mediului care sunt lansate acum datorită finanțării UE, raportul arată că noutățile introduse în perioada de finanțare 2014-2020 au adus beneficii considerabile.
Noile condiții prealabile au contribuit la crearea unui climat mai bun pentru investiții
În martie 2017, o primă evaluare a noilor condiții prealabile pentru succesul investițiilor („condiționalitățile ex ante”) a arătat că acestea s-au dovedit a fi stimulente puternice pentru reforme într-o gamă largă de sectoare: respectarea normelor privind eficiența energetică sau achizițiile publice, planificarea investițiilor pentru inovare, transporturile sau tehnologiile digitale.
Pentru perioada de finanțare post-2020, se are în vedere consolidarea în continuare a legăturii dintre fondurile UE și sprijinul acordat reformelor structurale în statele membre, după cum s-a subliniat în documentul de reflecție al Comisiei privind viitorul finanțelor UE și în propunerile Comisiei privind aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, prezentate săptămâna trecută.
Mai puțină birocrație pentru beneficiarii fondurilor
Raportul menționează că statele membre utilizează tot mai mult posibilitățile de simplificare oferite în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, și anume procedurile online legate de gestionarea fondurilor („e-coeziune”), procedurile simplificate pentru prezentarea de cereri din partea întreprinderilor („ghișeele unice”) și modalitățile simplificate pentru beneficiari de a solicita rambursări din partea UE.
Simplificarea se află, la rândul său, în centrul reflecțiilor privind arhitectura viitoarei politici de coeziune, cu contribuția valoroasă a Grupului la nivel înalt privind simplificarea, instituit de Comisie.
Utilizarea mai inteligentă a resurselor disponibile a condus la o mai mare mobilizare a finanțării private
În conformitate cu obiectivul Planului de investiții de a mobiliza mai multe investiții, cadrul pentru perioada 2014-2020 a fost creat pentru a sprijini utilizarea pe scară mai largă a instrumentelor financiare. Până la sfârșitul anului 2016, în cadrul programelor fondurilor ESI au fost angajate pentru aceste instrumente 13,3 miliarde euro, în principal pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru cercetare și inovare și pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Instrumentele financiare ale fondurilor ESI sprijină în prezent peste 76.000 de întreprinderi. Proiectele de sprijinire a IMM-urilor selectate până în prezent în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) reprezintă finanțări private mobilizate în valoare de 11,5 miliarde euro, față de un obiectiv de 42 de miliarde euro.
