Dincolo de imaginea cifrelor care ne dă măsura extinderii şi popularizării mediului online, asistăm la transformarea Internetului dintr-un canal media într-o utilitate şi la modificarea percepţiei publicului în acest sens.
Generaţia tânăra, nativii erei digitale, învaţă de la vârstele cele mai fragede să utilizeze Internetul. În mediul urban, peste 95% din tinerii cu vârste între 14-24 ani utilizează internetul, procentul depăşind 98% în Bucureşti şi oraşele mari. În mediul rural procentul este de 82%, dar având în vedere rata de creştere accentuată, cel mai probabil procentele se vor egaliza în câţiva ani. La 14 ani probabil nu toţi adolescenţii au voie să utilizeze gazele în gospodărie, dar 89% din ei utilizează Internetul!
Pentru aceşti tineri Internetul nu a apărut ca un canal media. Ei întreabă de accesul la internet la hotel sau restaurant, aşa cum generaţia adultă întreba de apă sau căldură cu ani în urmă. Această tendinţa, mai evidentă în cazul tinerilor, se menţine şi în rândul populaţiei adulte. Internetul a devenit un facilitator, un mijloc ce răspunde unei serii întregi de nevoi: informare, comunicare, interactivitate, divertisment, educare, achiziţie de bunuri şi servicii, găsirea unui loc de muncă sau vânzarea unui obiect vechi.
Mediile aşa-numite tradiţionale: presa scrisă, radioul, televiziunea, panotajul, toate au suferit transformări ale conţinutului, mesajelor, modului de a comunica cu oamenii, dar ele fundamental au rămas medii de comunicare, fiind imposibil să se distanţeze de scopul pentru care au fost create: informare, educare, divertisment. Pe lângă ele s-au creat servicii ce au devenit ele însele utilităţi: transmisia undelor radio și tv, cablul tv, difuzarea de presă. Internetul a produs însă cea mai serioasă şi importantă schimbare: a desprins conţinutul de canalul sau original şi l-a retransmis, fie el conţinut scris, audio sau video, prin propriile mijloace specifice. Internetul va ajuta la diversificarea și îmbogățirea canalelor tradiționale sau le va limita puterea. Televiziunea a inceput deja să se schimbe, 12% dintre români au deja “smart TV” și încep să îl utilizeze ca atare, vizualizarea emisiei tv liniare este în descreștere peste tot în lume. Panotajul și radioul, chiar dacă mai puțin influențate, vor învăța să profite de noua platformă și să își îmbogățească oferta pentru propriul public. Presa scrisă, chiar dacă a fost cea mai afectată până în prezent pierzând supremația asupra informației scrise, a generat unele dintre cele mai puternice branduri online. Oamenii obișnuiți să citească, vor citi în continuare conținutul, brandul cunoscut, schimbând doar platforma.
Pe lângă eliminarea barierelor geografice, socio-culturale, informaţionale şi deschiderea de noi oportunităţi pentru afirmarea individuală, mediul online a atras şi dezvoltat răspunsuri la toate nevoile şi obiceiurile de zi cu zi ale oamenilor. Utilizarea internetului nu trebuie asimilată cu accesarea unor site-uri de conținut, ea vizează multe alte scopuri: 75% dintre utilizatori folosesc internetul pentru folosirea e-mailului, 63% pentru accesarea unor siteuri de servicii, 84% pentru căutare de informații, 20% pentru jocuri de noroc si pariuri sportive etc.
Această interdependenţă se manifestă în acoperirea, într-o măsură din ce în ce mai mare, a nevoilor zilnice folosind mediul online:
- 30% din populaţia din mediul urban face cumpărături pe internet, procentul urcând la 47% în rândul tinerilor 14-24 ani.
- 26% dintre persoanele din grupa de vârstă 25-34 ani realizează operaţiuni bancare online lunar.
- 58% dintre persoanele sub 45 de ani caută să se informeze mai întâi pe internet înainte să ia decizia de achiziţie pentru un produs.
Internetul se maturizează, se transformă şi se dezvoltă continuu. În prezent este o utilitate pentru tot mai mulţi oameni. Având în vedere ritmul actual de creştere, putem estima că în România, în umătorii 10 ani, 90% din populaţia oraşelor şi 70% din populaţia satelor va avea acces la această utilitate.
Internetul devine un fenomen de masă
În ultimii ani, penetrarea Internetului a crescut exponenţial. În prezent, la nivel naţional sunt 8,8 mil. de utilizatori din care 6,5 mil. utilizează internetul în fiecare zi. 70% din populaţia oraşelor şi 44% din cea a satelor din România utilizează internetul. În mediul urban, consumul zilnic de internet pentru segmentul de vârstă 14-64 de ani a crescut de peste 7 ori din 2002 până în prezent, de la 8% la 56%.
Acelaşi procent, 56%, reprezintă procentul persoanelor ce locuiesc în gospodarii din mediul rural care au acces la Internet. Din acest punct de vedere, Internetul reprezintă a doua utilitate, după electricitate, la care locuitorii din rural au acces şi pe care şi-o permit.
Dintr-un mediu considerat elitist, accesat cu predilecţie de către tineri educaţi din oraşe mari, Internetul a devenit un mediu accesibil unei categorii de populaţie din ce în ce mai largi. Profilul actual al utilizatorilor de Internet se aliniază la structura populaţiei, eliminând discrepanţele generate de profilul primilor utilizatori.
Populaţia tânăra, cea a marilor oraşe, populaţia educată a atins deja pragul maxim. Creşterea numărului de utilizatori ai Internetului provine în prezent din rândul populariei adulte sau vârstnice, din oraşe medii şi mediul rural, din rândul populaţiei cu educaţie mai redusă. Utilizatorii de Internet se maturizează, îmbătrânesc şi capătă experienţă ca utilizatori: 76% dintre utilizatori folosesc Internetul de mai mult de 5 ani.
Oamenii rămân fideli „brandului de conținut” si consumă media indiferent de platforma de distribuție
Conţinutul se desprinde treptat de canalul media unde a fost creat sau care l-a consacrat în mod tradiţional. Internetul are marele avantaj de a fi capabil să integreze orice formă de conţinut: text, audio, video, creând o experienţă plăcută utilizatorului,oferind accesibilitate, interactivitate şi facilităţi superioare odată cu popularizarea dispozitivelor mobile.
Preferințele oamenilor pentru diversele teme generale de interes ale vieţii nu s-au schimbat semnificativ în ultimii 10 ani, dar oamenii au acum la îndemână o manieră mult mai facilă de a accesa conţinutul care îi interesează. In prezent este mult mai uşor pentru public să aleagă doar ceea ce îi interesează din totalul informaţiilor pe care le are la dispoziţie. Nu doar priceperea creatorului conţinutului în a varia şi alterna platformele de distribuţie ale conţinutului său face ca acesta să fie accesat pe o platforma sau alta în mod preferenţial, oamenii învaţă să utilizeze tehnologia şi internetul în propriul interes şi pentru a câştigă timp.
Tot mai mulţi români accesează pe Internet tipul de conţinut media pe care îl găseau în canalele tradiţionale în urmă cu 10 ani: 15% dintre utilizatori accesau pe internet site-urile unor ziare/ reviste în 2005, în prezent procentul acestora este de 50%. La fel se întâmplă şi în cazul celorlate medii. O treime din populaţie ascultă radio online sau se uită la TV pe Internet în timp ce procentul acestora nu depăşea 5% în 2005.
Mai mult, oamenii rămân fideli brandurilor de conţinut. Din primele 15 site-uri din România sub aspectul numărului de vizitatori, 10 aparţin unor produse media lansate şi consacrate în media „tradiţională”.
Din perspectiva consumului de conţinut media, Internetul pare a fi câştigătorul în raport cu multe criterii: accesibilitate, rapiditate, interactivitate, diversitate, conţinut generat de useri . Dar creşterea accelerată a numărului de utilizatori, precum şi a volumului informaţiilor disponibile online, a atras după sine şi decresterea încrederii în acest mediu. Singurul indicator care a scăzut în ultimii 10 ani în ceea ce priveşte Internetul, este nivelul de încredere al populaţiei în informaţiile găsite pe internet. 60% dintre utilizatori declarau în 2005 că au încredere în informaţiile găsite pe internet, în timp ce doar 45% mai consideră acest lucru în prezent.
