WWF-România a obținut ieri acceptarea a 2000 ha de păduri virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine – cea mai mare suprafață adăugată până acum de către o organizație non-guvernamentală. În aceste păduri, situate în județul Gorj, au fost identificați arbori cu vârste ce depășesc 300 de ani. De acum înainte, acești codri se vor bucura de un regim de protecție strictă, ce va exclude orice tip de tăiere.
În cadrul procesului de identificare a acestor păduri, WWF-România a colaborat cu reprezentanții Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (RNP) din cadrul Direcției Silvice Mehedinți, prin Ocolul Silvic Baia de Aramă. Aceste suprafețe cuprind păduri de fag și păduri de amestec de fag cu rășinoase. Prin includerea pădurilor în acest Catalog, aici nu se va mai putea interveni, decât în caz de amenințare la adresa siguranței naționale.
În 2012, WWF a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru¹ ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, creat în 2016, este ultimul pas necesar pentru a garanta protecția acestor păduri.
Din 2013 până în prezent, WWF a evaluat pe teren peste 250.000 ha considerate potențiale păduri virgine. Dintre acestea, peste 35.000 ha păduri virgine și cvasivirgine au fost identificate, cartate și securizate (peste 9.000 ha² sunt deja incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine), prin eforturile susținute ale WWF (vezi raportul complet). Aceste păduri acoperă suprafețe atât din proprietatea statului, cât și proprietăți private. Alte trei trupuri de pădure identificate de WWF (Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Strâmbu-Băiuț) au fost incluse pe lista Patrimoniului Cultural UNESCO; astfel, valoarea lor la nivel mondial a fost recunoscută.
„Pădurile virgine mai există în România datorită efortului susținut al unor specialiști care au înțeles că patrimoniul forestier al unei țări trebuie să dețină și astfel de nestemate. Datoria noastră este să ne asigurăm că aceste ecosisteme, care ne diferențiază în sens pozitiv de multe țări pe care le considerăm superioare, vor exista și în viitor. Pădurile virgine nu înseamnă că suntem incapabili să exploatăm lemnul din zonele înalte ale munților”, spune Radu Melu, Coordonator programe forestiere la WWF-România.
Pădurile virgine – adevărate laboratoare științifice
Pădurile virgine și cvasivirgine, denumite și păduri seculare cu structuri primare, sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas în Europa. Acestea s-au format fără o influență umană semnificativă, ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem, printr-o lecție vie, dar și să păstrăm tainele universului pădurii.
În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului” – istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate. Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înțelege care a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale, de-a lungul istoriei.
Foto copyright Doru Oprișan/WWF-România
¹ Ordinul 3397/2012
² https://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?uNewsID=287670
