În ce relații suntem cu mărcile? Complet străini, cunoștință întâmplătoare, coleg, aventură de o noapte, prieteni pe viață? Pe baza tipurilor de relații care definesc interacțiunile între oameni, GfK a dezvoltat instrumentul GfK Consumer Brand Relationship (CBR) prin care stabilește harta relațiilor pe care consumatorii le au cu mărcile. Mai mult, GfK CBR oferă soluțiile cu ajutorul cărora companiile își pot convinge consumatorii să treacă dintr-un tip de relație îndepărtată la una apropiată cu brandurile lor.
GfK România a derulat studiul GfK Consumer Brand Relationship și pe piața asigurărilor personale (de viață și de sănătate), dorind să afle care este tipul predominant de relație pe care românii din mediul urban îl au cu mărcile din acest domeniu.
„Dacă în domeniul bancar, jumătate dintre utilizatorii de produse și servicii financiare au o relație distantă și slabă ca intensitate cu banca, pe piața asigurărilor de viață lucrurile sunt ceva mai bine definite“, declară Simona Dan, Market Strategy Advisor GfK România.
S-au conturat șapte tipuri principale de relații pe care posesorii de pensii private, asigurare de viață, asigurare pentru sănătate sau accident și asigurații pentru incapacitate de muncă le au cu furnizorii din această piață.
Peste jumătate dintre cei chestionați se consideră complet străini de brandurile din piața asigurărilor personale. Dintre toate tipurile de relații, acesta este și cel mai ușor de translatat într-o relație cu mai mare intensitate și căldură.
Următoarea categorie ca importanță este Cercul social (11%), ai cărui reprezentanți au o relație caldă, dar nu intensă cu marca. Aceștia consideră companiile de asigurări ca fiind prietenoase, corecte în relație, ambele părți au aceeași putere, confortabile, găsesc beneficii comune, dar pe de altă parte, relația este una statică, uneori împovărătoare pentru clienți, greu de ieșit din ea, ușor plictisitoare.
Segmentul cel mai atasat de brand, într-o relație intensă de căldură, este reprezentat de prietenii vechi, 9% dintre posesorii de asigurări personale. Aceștia percep companiile de asigurări ca fiind un partener confortabil, se simt liberi în relație, au interacțiuni frecvente, o relație bazată pe încredere, flexibilă.
Cunoștințele ocazionale (9%) și cunoștințele trecătoare (8%) reprezintă două grupe de clienți neimplicați în relație, mai degrabă distanți față de companiile de asigurări. Nu se simt mai deloc responsabili pentru cum decurg lucrurile, sunt pe punctul de a renunța la furnizor, simt că doar cealaltă parte are de câștigat din relație, nu și ei.
În categoria Foști prieteni intra clienții care se simt mințiți, neimportanți pentru companiile de asigurări, au sentimente negative, nu sunt cooperanți, se simt inconfortabil în interacțiune și consideră într-o oarecare măsură că nu e alegerea lor că se află într-o astfel de relație.
Cunoștințe enervante au fost metaforele cu care 6% dintre posesorii de asigurări personale au definit relația cu compania de asigurări. Clienții se consideră privați de informație, într-o relație de conflict, văd companiile de asigurări ca fiind reci, ostile, mincinoase, se simt captivi în relație și inconfortabili.
Metodologie studiu
Datele au fost culese online, în intervalul 14-17 martie 2014. Eșantionul a fost de 172 de persoane, reprezentativ urban, pentru populația cu vârsta între 18 și 45 de ani și respectă cotele socio demografice.
{mosloadposition user9}
